|
Gabriel: Ce spui
de-o vânătoare de rațe, Ilinca?
|
 |
|
Ilinca: Să mă gândesc. Mi-ar plăcea!
|
 |
|
Copiii:
Ce spuneți? Ne dați voie?
Părinții: Da, dar
să aveți grijă. Rațele nu-s ușor de prins!
|
 |
| Ilinca: Dar unde sunt rațele? |
 |
| Ilinca: Știu că sunt pe aici, le aud măcănind. |
 |
| Ilinca: Cred că văd ceva... |
 |
| Ilinca: Aha, sunt pe lac! Hai Gabriel, nu o să fie greu să le prindem. |
 |
| Ilinca: Rațele mănâncă și iarbă. |
 |
|
Ilinca: O să le ademenim cu iarbă, și ai să vezi că vin ele la noi.
|
 |
|
Gabriel: Ești
sigură că va merge șiretlicul?
|
 |
|
Ilinca: Mie-mi
place iarba, sigur le va plăcea și lor!
|
 |
|
Gabriel: Apăi, să
strângem iarbă!
|
 |
| ... trebuie ceva iarbă! |
 |
| Ilinca: După atâta strâns de iarbă, e nevoie de-un răgaz. |
 | |
|
Ilinca: Mi-ai văzut
cumva pantoful, Gabriel?
Gabriel: Se pare
că din vânători am devenit vânați!
Ilinca: De ce
spui asta?
Gabriel: Tocmai
ce-am văzut o rață cu ceva în cioc!
Ilinca: Ufff! Suntem niște bobocei și rațele ne-au păcălit. |
 | |
| Ilinca: Dar
creștem noi, și le punem pofta în cui!
...
Părinții: Copii,
ați învățat ceva din vânătoarea de astăzi?
Copiii: Daaa! Să nu
vânăm pe vreme de criză!
|
